Afla totul despre grapefruit!

Nu toată lumea apreciază aroma şi gustul lui amărui, deşi substanţele amare sunt un tonic şi un detoxifiant extrem de puternic al organismului. Dar grepfrutul are mult mai multe de oferit. Calităţile sale nutritive şi terapeutice nu încetează să uimească oamenii de ştiinţă, făcând obiectul a zeci de studii şi chiar al unor controverse academice.

Scurt istoric

Acest fruct a apărut pe pământ cu doar 250 ani în urmă, ca urmare a unei frumoase poveşti de dragoste între celebrul portocal şi mai puţin cunos­cutul pomelo. Idila s-a desfăşurat în luxuriantele insule Barbados, unde au fost plantate ambele specii, care astfel s-au întâlnit pentru prima oară. A fost – se pare – dragoste la prima vedere, iar din încrucişarea celor doi arbori a rezultat o specie nouă de pom fruc­tifer, nu prea înalt, cu fructe mari, de o culoare variind de la galben aprins la portocaliu-roşiatic. Multă vreme bota­niştii nici nu şi-au dat seama că a apă­rut o nouă specie de pom fructifer, grepfrutul fiind confundat cu o va­rietate de pomelo. Abia prin 1856, un savant a descoperit că, de fapt, grep­frutul este o nouă specie şi a numit-o ştiinţific Citrus paradisi, adică citri­cele Paradisului. În ciuda numelui, oamenii nu s-au grăbit să guste din acest fruct, gustul său neobiş­nuit, amărui-acrişor-dulce-astringent, fiind contra­riant. Celebritatea a căpă­tat-o abia la începutul ani­lor ’80, când în Statele Uni­te făcea furori o cură de slăbire cu acest fruct. Deja în acei ani, America se confrunta cu o primă epidemie de obezitate, iar grepfrutul a fost arma uti­lizată cu atât de mult succes contra acestui flagel, încât în New York-ul anului 1983 s-a consumat mai mult grepfrut decât roşii, ardei sau castraveţi. Pe urmă, el a fost adoptat de industria alimentară, dar uitat de medici, pentru ca în ultimul deceniu citricele Paradi­su­lui să suscite din nou interes ştiinţific, de data aceasta mult mai puternic şi mai de durată.

O farmacie într-un fruct

Ei bine, grepfrutul nu este o imensă colecţie de minerale şi de vitamine, aşa cum poate ne-am aştepta. De fapt, el este constituit în proporţie de aproximativ 90% din apă, la care se adaugă doar un pic de potasiu şi vreo 4 vitamine. E adevărat, totuşi, că un grep­frut de 200 g asigură necesarul de vitamina C pentru o zi întreagă (la o persoană sănătoasă şi ne-expusă la poluare) şi un sfert din necesarul de vitamina A. În rest, mai conţine doar mici cantităţi din vita­minele B1 şi B5 şi cantităţi infime din alte vitamine din complexul B, vitamina E etc. Şi atunci, de ce creează grepfrutul atâta vâlvă? Pentru că are în com­poziţia sa nişte substanţe prea puţin cunoscute, dar care fac adevărate minuni în organism: zeaxantina, de exemplu, ţine departe bolile oculare şi car­diace, în timp ce naringenina blochează dez­voltarea cancerului, iar spermidina ne men­ţine tinereţea ţesuturilor şi ne măreşte spe­ranţa de viaţă. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, grepfrutul blochează cu încăpăţânare şi efi­cienţă acţiunea a vreo 30 de medicamente chimice, motiv pentru care i-a exasperat pe conducătorii marilor companii farmaceutice, care l-au botezat “încurcă lume”. Aceştia ignoră însă faptul că acest “încurcă lume” poate fi foarte util după tratamentele cu medicamente, fiind un fantastic mijloc de detoxifiere a organismului.

Cum administrăm grepfrutul

De la bun început, trebuie spus că grepfrutul, pentru a fi eficient, nu e bine să fie consumat cu zahăr sau alţi îndulcitori, care i-ar diminua efectele benefice asupra pancreasului, tubului digestiv, metabolismului etc. El va fi consumat în stare cât mai naturală, fără îndulcitori şi fără a fi preparat termic în vreun fel. Iată care sunt principalele sale moduri de administrare:

Grepfrutul ca atare

Se consumă după deco­jire, prin care însă nu tre­buie îndepărtat prea mult din pieliţa albă. Deşi nu este foarte agreabilă la ve­dere şi la gust, această pie­liţă este foarte sănătoasă pen­tru organism. Dacă nu ur­maţi un tratament cu me­dicamente de sinteză, nu există un moment anume al zilei pentru a consuma grep­­frutul, care este efi­cient atât înainte de masă, cât şi între mese. Trebuie ţinut cont însă că pentru a vindeca anumite afecţiuni este ne­cesar să mărim mult doza şi să stabilim un anu­mit interval de timp de administrare. Cu alte cu­vinte, avem nevoie de o cură, despre care vom vorbi în con­tinuare:

Cura cu grepfrut

A fost imaginată iniţial pentru slăbit, dar se aplică şi pentru detoxifiere, reglarea glicemiei, tratarea boli­lor renale etc. Zilnic se consumă câte 1-3 grepfruturi înainte de fiecare masă, cu aprox. 15 minute. Per­soanele care vor să scadă în greutate vor consuma minimum 2 grepfruturi înainte de masă, în timp ce persoanele care nu doresc acest lucru nu vor consuma mai mult de un grepfrut. O cură cu grepfrut durează minimum 14 zile şi maximum 21 de zile, urmate de 7-10 zile de pauză.

Sucul proaspăt de grepfrut

Se obţine prin simpla stoarcere, făcută fie cu cla­sicul dispozitiv manual, fie cu cel electric. Pentru a avea efecte terapeutice maxime, sucul de grepfrut tre­buie consumat proaspăt, stors cu cel mult 2 ore înainte de a fi băut – dacă se păstrează la temperatura camerei – şi cu 6 ore înainte de a fi băut – dacă se păstrează la frigider. De regulă, se administrează pe stomacul gol, cu 15 minute înainte de masă.

Grepfrutul şi cancerul

Nu se ştie încă de ce, dar grepfrutul este extrem de deranjant pentru o parte a industriei farmaceutice şi a pleiadei de persoane cu diplome care o ser­veşte. Deşi este o sinteză miraculoasă de substanţe anti­oxidante şi anti-mutagene, el a fost ignorat siste­matic, ba chiar a suferit şi numeroase campanii de denigrare din partea “oamenilor de ştiinţă”. S-a ajuns până acolo încât, în anul 2006, s-a emis ipo­teza că acest fruct ar putea creşte riscul anumitor forme de cancer. Ei bine, se pare că această enor­mitate a fost picătura care a umplut paharul oame­nilor de ştiinţă oneşti, care au început o serie de stu­dii mult mai bine documentate şi sistematice, publi­cate câţiva ani mai târziu. Concluzia: grepfrutul nu creşte riscul de cancer, în schimb îl… scade. Consi­derabil! De fapt, este cunoscut faptul că persoanele care adoptă o dietă cu multe citrice au o incidenţă mult mai scăzută a cancerului de sân, de plămâni, de pancreas, de colon, de rect, de prostată. S-a con­statat, între altele, că există o proporţie inversă între consumul de vitamina C, existentă în cantităţi în­semnate în grepfrut, dar şi în lămâi şi portocale, şi apariţia cancerului de stomac, de esofag şi al cavi­tăţii bucale. Tot vitamina C are efecte de protecţie contra acţiunii nocive a unor chimicale cancerigene cum sunt nitrozaminele. Apoi, o substanţă prezentă în grepfrut (naringenina) are – conform unor studii de ultimă oră – un efect uimitor: pur şi simplu re­pară ADN-ul care a suferit mutaţii, prevenind astfel transformarea celulelor normale în celule cance­roase. Toţi agenţii anticanceroşi din grepfrut acţio­nează cel mai eficient atunci când este consumat fructul proaspăt, iar nu extractele mai mult sau mai puţin “naturale” din comerţ. Concluzia este simplă: consumaţi măcar 1-2 fructe de grepfrut pe zi, pen­tru a ţine la distanţă boala secolului.

Grepfrutul şi obezitatea

Dacă în cantităţi mici grepfrutul este un excelent stimulent al apetitului alimentar şi al digestiei, administrat în doze mari, acest fruct se comportă ca un foarte eficient inhibitor al poftei de mâncare. Consumat înainte de masă, el reglea­ză între altele secreţia de sucuri digestive şi in­fluenţează senzaţia de foame, inhibând-o. Adău­gaţi la aceasta faptul că grepfrutul are o valoare calorică infimă, că reglează glicemia şi detoxifică tubul digestiv şi veţi obţine o imagine ceva mai completă asupra acestui adevărat medicament de slăbit. Mai mult, grepfrutul stimulează tranzitul intestinal, favorizează eliminarea surplusului de apă din organism, iar datorită fibrelor pe care le conţine, prelungeşte senzaţia de saţietate după ce am mâncat. Daca doriţi să slăbiţi, aşadar, ţineţi cura cu grepfrut. Este adevărat că la început s-ar putea să nu vă placă gustul lui, dar dacă luăm în calcul şi faptul că aceste fructe conţin vitamine şi alţi nutrienţi cu efect întineritor, ajutându-ne să slăbim frumos şi sănătos, s-ar putea să vă schim­baţi părerea, în bine. Încercaţi o cură de 3 săptă­mâni, timp în care veţi consuma măcar câte 2 grepfruturi înaintea oricărei mese, oricât de mici.

Grepfrutul şi bolile de rinichi

Este demonstat ştiinţific: un pahar de suc de grepfrut pe zi previne formarea sau refacerea pietre­lor la rinichi. De ce? Pentru că oxalaţii şi uraţii sunt dizolvaţi, efectiv, de către acidul citric şi alte sub­stanţe conţinute în grepfrut, care alături de portocală este printre cele mai eficiente remedii contra pietrelor la rinichi. Ca atare, atât persoanelor care vor să pre­vină această afecţiune, cât şi celor care au eliminat, pe cale naturală sau chirurgicală, calculi renali, le este recomandat să consume zilnic o jumătate de litru sau un litru de suc de grepfrut, portocale sau combinaţii ale celor două, în cure de 7 zile, cu alte 7 zile de pauză. Apoi, persoanele care se confruntă frecvent cu infecţii reno-urinare ar trebui să ţină această cură cu suc de grepfrut sau portocală, care stimulează pu­ternic diureza şi alcalinizează urina, ajutând la o acţiune mai eficientă a remediilor naturale antiin­fecţioase. De reţinut, însă, că grepfrutul nu se admi­nistrează simultan cu antibioticele de sinteză, a căror acţiune o inhibă.

Tratamente interne

Crizele biliare – sunt prevenite şi tratate extraordinar de eficient de sucul proaspăt de grepfrut. Un pahar băut dimineaţa, pe stomacul gol, stimulează activitatea biliară, previne apariţia tulburărilor diges­tive, a dispepsiei şi a crizelor biliare. Administrat con­junctural, atunci când apar durerile şi celelalte simp­tome specifice dischineziei biliare, are un efect puter­nic de deblocare a colecistului, stimulând vărsarea bilei în duoden. Persoanelor cu probleme biliare frec­vente le este recomandată cura cu suc de grepfrut, câte un pahar (200 ml) consumat cu 30 min. înainte de fiecare masă principală. Pe perioada sărbătorilor, când datorită hranei abundente şi bogate în grăsimi vezica biliară este foarte solicitată, se vor consuma câte 3 fructe pe zi, pentru a ne limita în mod natural apetitul şi a evita abuzurile culinare, precum şi tul­burările hepato-biliare care le însoţesc.

Mahmureala – întreg cortegiul de simptome care apar după intoxicaţia alcoolică pot fi simplu şi eficient tratate cu ajutorul sucului de grepfrut, din care se bea minimum 1 litru în 12 ore, fracţionat în porţii mici (câteva linguri la fiecare 30 de minute). Datorită substanţelor amare pe care le conţine, grepfrutul are un foarte bun efect drenor, fiind un stimulent al ficatului, în timp ce substanţele din familia aspirinei con­ţinute de el vor diminua durerea de cap, iar sub­stan­ţele volatile vor tăia senzaţia de greaţă. Se pare că grep­frutul blochează parţial acţiunea nocivă a al­coolului asupra sistemului nervos, prevenind într-o anu­mită măsură dependenţa.

Constipaţia – un remediu simplu împotriva acestei afecţiuni este consumarea a 1-2 fructe de grepfrut înaintea mesei de dimineaţă. Acest tratament simplu detoxifică şi stimulează activitatea enzimatică la nivelul intestinului. Suplimentar, se poate bea între mese câte un pahar de suc de grepfrut, care îmbu­nă­tă­ţeşte peristaltismul tubului digestiv, fiind indicat în constipaţia atonă.

Avitaminoza – deşi nu este foarte bogat în vita­mine, grepfrutul are un mare atu: nutrienţii pe care îi conţine sunt foarte uşor de asimilat de către orga­nism. Din acest motiv, împreună cu celelalte citrice, el are – în opinia specialiştilor – un efect de creştere a concentraţiei de vitamine din sânge mai bun decât legumele. Aceasta este şi concluzia unui studiu realizat de un grup de medici olandezi asupra unui grup de copii anemici, cu vârste cuprinse între 7 şi 11 ani. Chiar dacă vitamina A, vitamina C şi vitaminele din com­plexul B sunt într-o concentraţie nu foarte mare în grepfrut, criteriul principal în utilizarea terapeutică a acestor fructe este faptul că substanţele nutritive din ele sunt absorbite cu o mult mai mare eficienţă decât cele din legume. Mai ales pe timpul iernii, consumarea a 1-2 asemenea fructe pe zi este benefică pentru orga­nism, compensând deficitul de vitamine şi combătând eficient şi alte probleme conexe, cum ar fi ane­mia, astenia, lipsa de tonus fizic şi psihic etc.

Colesterolul şi glicemia crescute – se ţin cure de minimum 3 săptămâni, timp în care se consumă 1/2 – 1 kg. grepfrut pe zi. Fibrele alimentare din compo­ziţia sa împiedică în bună măsură asimilarea grăsimilor saturate, în timp ce aportul masiv de vitamina C şi A din aceste fructe previne oxi­darea colesterolului rău (LDL) şi depunerea sa pe pereţii vaselor de sânge. La rândul său, gli­cemia este ţinută sub control de către flavo­noidele din grepfrut, care încetinesc ritmul eliberării glucozei în sânge, prevenind astfel apariţia hipergli­cemiei şi a diabetului.

Tromboflebita – se consumă zilnic câte 750 ml de suc proaspăt de grepfrut, însă obţinut prin mixarea miezului, şi nu prin stoarcere. Mixul de grep­frut poate fi eventual combinat cu puţin suc de porto­cale, pentru a fi mai uşor de suportat ca gust. Acest preparat are puternice efecte antiinflamatoare venoase şi previne formarea trombilor, ajutând la eliminarea celor existenţi. O cură durează 10 zile şi va fi urmată de minimum 7 zile de pauză, după care se poate relua.

Răcelile (infecţiile gripale) – se bea 3 zile la rând câte 1/2 l de suc proaspăt stors de grepfrut, în reprize. Remediul este şi mai eficient dacă se pune în el suc de portocale, în proporţii egale. Sucul de grepfrut are efecte antiinfecţioase, stimulează imunitatea prin concentraţia mare de vitamina C. De asemenea, ameliorează anumite simptome ale gripei, cum ar fi durerile de cap, durerile muscu­lare, senzaţia de vertij, astenia. Aceas­ta, deoarece grepfrutul con­ţine nişte derivaţi ai acidului salicilic, sub­stanţe cu o acţiune foarte asemănătoare cu aspirina, dar fără efectele adverse ale acesteia.

Îmbătrâ­ni­rea prematură – studii făcute în S.U.A. au identificat 2 substanţe în grepfrut care au un efect puternic anti-îmbătrânire: prima este naringenina, care previne degenerarea ADN-ului celular şi îl repară pe cel afec­tat de către acţiunea radicalilor liberi, iar cea de a 2-a, spermidina, ajută, între altele, la menţinerea sănătăţii sistemului nervos, protejând în special memoria. Mai mulţi nutrienţi din acest fruct ajută la menţinerea sănătăţii sistemului digestiv şi a vaselor de sânge, precum şi a tonusului muscular. Pe timpul sezonului rece, se ţin tratamente de până la 3 săptămâni, timp în care se consumă 1/2 kg grepfrut pe zi, minimum.

Frumusețe

Tenul gras, seboreic – se taie o felie de grep­frut, se scot din ea eventualii sâmburi, iar apoi se masea­ză cu pulpa fructului tenul curăţat în prealabil cu puţină apă căl­­duţă. Se repetă operaţia în fiecare zi, ceea ce va face ca tenul să devină mai curat, mai strălucitor şi pielea mai elastică.

Acnee – atunci când transpirăm, iar pielea este mai expusă la erupţiile acneice, se curăţă, înainte de duş, zo­nele susceptibile la apariţia acestei afecţiuni cu ajuto­rul unor felii de grepfrut. Pielea se va şterge în mai multe rân­duri cu pulpa şi coaja fructului, apoi se va lăsa să se usuce timp de 5-10 minute, după care se va clăti cu apă călduţă. Sucul de grepfrut desfundă şi ajută la închi­derea în mod natural a porilor, iar coaja grepfrutului are o acţiune antiseptică puternică, prevenind infectarea cana­lelor seboreice.

Precauţii la administrarea grepfrutului

Principala precauţie la adminis­trarea acestui fruct se referă la faptul că, adesea, coaja sa este tratată chi­mic, în scopul conservării sau pentru colo­ra­rea sa. De regulă, sub­stanţele chimice de pe coa­ja grepfrutului sunt lipi­cioase şi lasă pe un şervetel alb ur­me roşietic-porto­calii, iar în cazul substanţelor de conser­vare, e posi­bil ca acestea să fie gălbui-ce­nuşii. Directivele UE cer ca pe am­balajul fructelor să se scrie ex­pli­cit dacă au fost sau nu tra­tate chi­mic şi dacă da, cu ce substanţe, însă România este printre foarte puţi­nele ţări în care această directivă NU este aplicată. De aceea, înainte de a decoji un grepfrut, este bine să-i spălaţi foarte bine coaja sub jet de apă şi, even­tual, cu o perie, în caz contrar putându-se contamina mâi­nile şi apoi fructul cu substanţele chimice nocive sus-menţio­nate.

Contraindicaţii la administrarea grepfrutului

Unul dintre cele mai puternice “medicamente” con­ţinute de către grepfrut, adică naringenina, are pe lângă efectele sale antitumorale, antivirale şi antioxidante, şi o proprietate extrem de neplăcută – inactivează medica­mentele. Şi este atât de eficientă în blocarea activităţii substanţelor de sinteză, încât este contraindicat să se con­sume grepfrut cu 3 ore înainte sau după ce admi­nistrăm antibiotice, medicamente contra colesterolului şi a diabetului, pentru potenţă, diuretice, antiinfla­ma­toare, antitumorale etc. Există şi cazuri în care grep­frutul, în combinaţie cu medicamentele chimice (nu şi cele naturale!), a dat reacţii adverse severe, cum ar fi du­reri gastrice, sângerări gastrice, stări de vomă, convulsii. Din acest motiv, este bine ca acest fruct să nu fie com­binat cu nici un fel de medicament de sinteză, ci doar cu cele naturale, pentru care nu există nici o contraindicaţie.

 

Articol preluat din : Fitness-nutritie.ro